Inca un Paste
Cu cat se apropie sarbatorile (pastele), cu atat parca se prosteste lumea. Hai ca pozele cu greseli gramaticale sunt la ordinea zilei, da deja o dau in 9gag-uri si o sa spun curand ca “I don’t want to live on this planet anymore”. Poftim cultura si educatie la BOR – adicatelea biserica ortodoxa romana lumanari obligatorii. Un jeg. Nu comentez pentru ca sunt sanse foarte mari sa derajez oameni mai sensibili sau cu anumite credinte, zeitati, divinitati, bla.
Ca sa puna capac, insa, ca nu era de-ajuns ca am o tona pe cap, sunt depresiva si ma mai enerveaza unul-altul (mai mult unu decat altu, dar oricum…) apar si alte articole. Trecand peste “cum se fac cozonaci” si ce e traditional (iepurasu ma indoiesc ca e – am o problema cu iepurasul de paste, nush ce cauta el acolo cu ouale sau ouale acolo cu el…) ce se bea, ce se mananca, ce se face, dai peste tot felul de aberatii ca sa-ti faci pastele mai frumos. Se vinde hartie colorata taiata in fasii pe post de “iarba artificiala” (wtf?!?), iepurasi peste iepurasi (la astia se intelege ca am auzit ca se inmultesc repede), oua de toate felurile, lumanari, vopsele, flori, biserici, carnuri (de care nu te atingi, ca-i post) si alte chestii “related”, dar da-o ma-n mama ei de treaba, c..c…cum dracu, ma sa faci asa ceva?!? A se observa alegerea cuvintelor: Ghiceşte animalul: Câini deghizaţi pentru Paşte. Cine ……… (completeaza cu expresia dorita) poate fi ATAT de cretin(a) incat sa nu-si dea seama ca aia’s câini? Sau, mai mult, cine ………….. (vezi fraza anterioara) incearca sa-si DEGHIZEZE animalul de companie in miel pt ca vine pastele?!? Oare de Craciun ii “deghizeaza” in Mos Craciun? Ii pune unu peste altul si-i umfla in timpul anului ca sa semene cu mosu. Mai bine in porci, ca sa fie echivalent cu mielul de paste…
DUAMNEEEEEEEE apara si pazeste!!! 
Invataturi si urmari…
De la ai mei am invatat multe de-a lungut timpului. Si bune si rele, si direct si indirect.
De la mama am invatat ca Ceea ce nu-ti place, altuia nu-i face. Imi place foarte mult zicala asta si sunt de acord cu ea 100%. E destul de greu sa te tii de ea de multe ori, insa imi ofera o satisfactie foarte mare cand reusesc s-o urmez. A devenit aproape un principiu de viata de care sunt mandra.
De la tata am primit ca indrumare Gandeste de 2 ori inainte de a spune/face ceva. Poate asta este motivul pentru care imi spun prietenii ca gandesc prea mult si ca intorc lucrurile prea mult pe toate partile. Cu siguranta insa asta este motivul pentru care stau si gandesc posibilele urmari inainte de a actiona. Si zicala asta este una dupa care imi conduc viata cat pot de mult.
Si parintii sunt oameni si gresesc, exact cum si copii pot gresi oricand, insa uneori doare prea tare cand fix ceea ce ei te-au invatat nu este urmat tocmai de catre profesor…
Cu sau fara cratima?
CRÁTIMĂ, cratime, s. f. Semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună, pentru a despărți cuvintele în silabe etc.; liniuță de unire. -> asta pentru a inlatura posibile nelamuriri
Cea mai des întâlnită (de către mine) greşeală gramaticală este confundarea formei verbului cu pronumele. La ce mă refer? Vedem mai jos:
Avem 2 grupuri de litere. Aceleaşi ca litere, diferite ca sens gramatical:
1) deschideţi
2) deschide-ţi
În primul caz (deschideţi) este vorba despre verb la persoana a2a plural:
voi deschideţi
In al doilea caz (deschide-ţi) este vorba despre verb la persoana a2a singular cu posesie:
deschide ţie => deschide-ţi
În cazul în care aveţi nelămuriri (pentru că sunt momente în viaţa fiecăruia) încercaţi să vă intrebaţi dacă aveţi pronume sau doar verb. Folosiţi cu încredere regula explicată mai sus. Vă rog. Mă indoiesc că va dura mai mult de o secundă.
Mai mult, dacă se poate, chiar dacă sunteţi supăraţi, enervaţi, grăbiţi sau mai ştiu eu ce alt motiv aveţi, încercaţi să verificaţi textele înainte de a le da altcuiva. Mai ales dacă persoana respectivă ştie mai puţină gramatică decât voi (poate mai învaţă pe parcurs).
Pe data viitoare…
Maimuta se intoarce. Sa inceapa balciul!
Aseara, pe acelasi fond al “revolutiei” toata lumea, care mai de care mai necalificata, isi dadea cu parerea. Ca la un meci de fotbal, deci nu ar trebui sa ma mai mire faptul ca au aparut si “ultrasii” in peisaj.
A fost un zvac. Sa fim seriosi, ce a fost aseara la noi nu se poate compara cu ceea ce a fost anul trecut in alte tari “civilizate” al caror exemplu il tot ridicam in slavi de mult prea multi ani. Dar, marii nostri jurnalisti ce s-au perindat pe teveu (tot la antena m-am uitat si de data asta) au ajuns sa faca o comparatie cel putin cretina: cu Londra. Pentru a intelege de ce am zis cel putin cretina, ne putem documenta putin:
http://en.wikipedia.org/wiki/2011_England_riots
Mai mult, jandarmii se pare ca, in viziunea unor oameni fara pregatire militara, au actionat incorect. Eu nu sunt de acord, dar asta este o parere personala, de-aia o si lansez pe blogul personal si nu intr-un mediu in care pot crea pareri si/sau frictiuni. Oamenii teveului trebuie sa inteleaga ca, odata cu fata lor pe sticla, vine si o responsabilitate asupra faptelor lor. Ca si la vedete. Dar…sa nu intram in discutia despre profesionalism, responsabilitate si bun simt prea mult, pentru ca este posibil sa ne prindem urechile…
Revenind la metodele folosite de catre jandarmi pentru a innabusi violentele rasarite si anume: gaze lacrimogene, tunuri cu apa, gloante de cauciuc, batai. In apararea lor pot aduce ca argument tot linkul de mai sus si multe filmulete vazute pe la stiri in care jandarmii tarilor “civilizate” au reactionat mai rau. Era mai bine? Eu cred ca nu, dar…nu detin adevarul absolut, deci nu pot fi sigura.
Dl Badea, care mi se parea un om ok, desi a mai dat el cu bata in balta pe ici-colo (in opinia mea, evident) a fost muuuult sub asteptari. Problema lui principala (si asta pentru ca a vehiculat-o inca de sambata seara) era faptul ca jandarmeria s-a comportat diferit fata de aceste proteste in comparatie cu momentul in care a castigat Basescu alegerile. Ca atunci oamenii au fost lasati sa blocheze traficul, pe cand acum nu. Dle Badea, faptul ca atunci s-a putut comite o ilegalitate, nu inseamna ca trebuie sa se poata de fiecare data. Mai mult, trebuie sa se ia in considerare si faptul ca atunci ordinele veneau din alta parte. Mai mult, tuturor trebuie sa li se respecte drepturile. Sincera sa fiu nu simpatizez pe nimeni din actuala clasa politica (si asta pt ca cei ce, probabil, merita, nu reusesc sa scoata capul la iveala, deci nici ei nu merita cu adevarat). Dar…asta este doar parerea mea.
Sa nu mai vorbim despre Dl Ciutacu, care ar fi putut sa fie civilizat. Mi-a parut ca un adolescent frustrat care prefera sa stea in spatele camerei in loc sa faca ceva. El era revoltat, ca multi dintre noi, inteleg asta, dar…putin bun simt nu strica. A inceput sa urle la purtatorul de cuvant al jandarmeriei care intrase in direct sa ofere informatiile pe care le avea. Jandarmeria era pe ghimpi – se daduse foc in mijlocul Bucurestiului, se arunca cu pietre si materiale incendiare, erau (cu siguranta) victime de ambele parti, se vandalizau bunuri publice si private, dar Dl. Ciutacu voia informatii. Sa nu mai spunem ca nu doar tonul a fost total deplasat cat si cuvintele folosite. Mai mult, purtatorul de cuvant a fost sunat de catre televiziune, nu de catre el ca persoana fizica, deci nu avea obligativitatea de a da informatii (din cate stiu eu), putea sa le spuna sa astepte conferinat de presa. La politicieni cand o dau de gard, de ce nu urlati, Domnule? – si ei sunt platiti tot din banii nostri…
Pentru a atinge un ultim punct de nedumerire pe care il am referitor la ceea ce se vehiculeaza vis-a-vis de intamplarile din ultimele zile (in special de aseara) este teoria conspiratiei. Eu inteleg ca suntem atat de loviti si de atat de multa vreme incat nu mai avem incredere in nimic, dar nu putem lua in calcul posibilitatea unor miscari sociale nu neaparat spontane, dar macar sincere? Apropos, acei “ultrasi” nu trebuie sa fi fost platiti de catre nimeni sau instigati in mod special, ei, in prisma mentalitatii lor, asa actioneaza, pentru asta traiesc. Cu siguranta li s-a parut un lucru extraordinar ce s-a intamplat in alte tari si, de ce nu, au decis sa faca si ei acelasi lucru pe fondul unor proteste. Sau, mai bine, au protestat asa cum stiu ei ca se face. Parerea mea, bineinteles…
In concluzie, pentru mine, teveul a fost ca o adunatura de prieteni care se uita la un meci de fotbal, dar fara bere si seminte: pareri date de oameni necalificati despre actiunile unora calificati ce se aflau in mijlocul unor evenimente pentru care au fost antrenati, protestatarii au fost geniali si sper sa mai iasa (poate o sa ies si eu, cine stie?), iar cei care au vandalizat…s-a vazut si mai rau (sa fim seriosi, fara putin vandalism, ce protest ar fi fost?).
Parerea mea, vorba aia…
A innebunit maimuta – trage de gratii
Sase! Avem proteste de strada! Ghici ce: impotriva guvernului si presedintelui (logic, doar nu impotriva mea, ca io n-am nicio legatura).
Teveu vuieste, mai ales Oteveu si posturile de stiri, 2 la numar (dintre c eurmaresc eu). Recunosc ca aseara, in timp ce imi vedeam de treaba, am preferat ca zgomot de fond teveul pe Antena3 (nus tiam pe unde e telecomanada). Eram foarte curioasasa vad ce se intampla, unde se ajunge, cum, de ce. Am ignorat cat mai mult posibil comentariile de pe langa imagini, insa unele au fost chiar prea de tot.
Este inutil sa spun ca, in timp ce butonam televizorul am vazut la 0teve ceva legat de Oprescu si Ponta, discutii inutile pe teme ce nu avea nicio legatura cu situatia si alte aberatii specifice unui post de televiziune facut special pentru a prosti prostii mai mult si a atrage si paturile de inteligenta medie (poate chiar si ridicata, am vazut cazuri). Dar scopul meu aci nu era sa intru in “psihologia” 0tv, aia o ramane pentru alta data.
Realitatea era pe publicitate de fiecare data cand am trecut pe la ei si n-am zabovit destul de mult incat sa se termine pentru a vedea exact cum trateaza ei problema, asa ca: no comment referitor la ei.
Antena3 merita laudata pentru ca nu a avut publicitate pana la ora 1:30 cand am inchis teveu. Are insa niste mari probleme…cred ca moderatorii lor au fost crescuti ori intr-un colt uitat de lume undeva la distanta mare de “lege”, ori in puf sau, s-o dam in paranoia, au fost instruiti intr-o directie pentru ca altfel nu-mi explic mirarea si ridicarea intamplarilor de aseara la proportii atat de mari.
Ceea ce s-a intamplat ieri, e simplu: niste oameni au iesit in strada ca sa isi manifeste nemultumirea fata de presedintie si guvernare. Multa lume o tine langa cu legea sanatatii sau cu Arafat – n-are treaba 
. Mai departe…in orice adunatura de oameni nemultumiti de toate felurile si oameni ai legii vor aparea victime de un fel sau altul, mai ales cand jandarmii trebuie sa-i opreasca pe oameni din anumite considerente legale (n-au voie sa blocheze o artera principala pt ca le ia dreptul celorlalti la libera circulatie: corect). Partea cu protestatarii ridicati si batuti in/inspre dube sau in cadrul sectiei de politie: voi sunteti seriosi?!? Erau pe la aia prin studio tot felul de oameni uimiti de intamplare, ca omul ala e calm si linistit de fel, ca asa a zis nevasta-sa: baaaa! pai nevasta-sa aia era proasta sa zica daca ala pleca de acasa cu pistolu dupa el? si, mai mult, ca a instigat? ea era acasa, nu stie ce-a facut sau nu barbatu-sau. Asta una. A doua ar fi: pe ce lume traiti voi de nu stiti ca oamenii sunt batuti rau de tot de jandarmi si politie? Ah, nu numai in cazuri de genul asta cu proteste si violente ci in general . Daca nu stiati si ati trait in curu satului unde aveati doar un politist frate cu bunica, aflati acum. La politie si jandarmerie bataia e rupta din rai. Baietii chiar stiu unde sa dea si cum ca sa nu lase urme. Old news.
Ce m-a deranjat a fost ca spaima asta pe care o aveau in voci si dezaprobarea fata de actiunile jandarmilor pot sa instige. De asemenea, interpretarea gresita a actiunilor si folosirea lor pe post de arme de manipulare in masa imi creeaza scarba totala. Oamenii nu mai au in cine sa se increada. Televiziunile se folosesc de actiunile lor pentru a scoate bani si a manipula in directiile pe care le doresc (constient sau nu la nivel mic…), politicienii sunt, in majoritate, mult prea corupti pentru a mai avea ceva cu ei, iar tarile din jur sunt total dezinteresate pentru ca au propriile probleme.
Unde e R2D2 cand ai nevoie de el…?
Fat-Frumos devenit broscoi dupa termen
Aud din ce in ce mai des din guri de toate felurile ca “realitatea e alta” si ca “viata e dura” si ca “nu e totul ca in filme”. Toate astea atat de la oameni inteligenti, culti, cu pretentii intelectuale si artistice cat si de la oameni normali ce isi castiga traiul intr-un mod simplu si fara pretentii. Ceea ce este cel mai amuzant si dureros in acelasi timp, este ca, in majoritate, acesti oameni sunt de sex masculin. Amuzant pentru ca sustine ideea diferentelor dintre barbati si femei si trist pentru ca noi, femeile care inca mai cred in ceva frumos, ne dorim asta de la ei.
Pe alta parte, apar pe net din ce in ce mai multe articole referitoare la esecuri emotionale, la imperfectiunea femeii, la diferentele dintre sexe. Astea nu mai sunt scrise predominant de catre barbati sau femei, e un echilibru pe undeva, ceea ce ma face sa banuiesc ca si barbatii sunt deranjati de catre aceasta “realitate” care difera atat de mult fata de visurile noastre.
Ma intreb insa cu o urma de furie, cum de se putea la un moment dat? cum de unii inca pot? unde sunt barbatii aia care VOR sa fie Fat-Frumos? unde sunt femeile care se simt printese?
Fiind femeie imi este, bineinteles, mai usor sa gasesc probleme in tabara barbatilor, dar o sa incerc sa vad si partea femeiasca obiectiv.
Ma apropii de 30 de ani. Sunt necasatorita si single si asta, cel mai probabil, pentru ca am pretentii. Pentru ca da, eu vreau un Fat-Frumos, pentru ca vreau un barbat pe care sa il vad eu ca fiind Fat-Frumos. Am o multime de cunostinte si prieteni de sex masculin. Sunt baieti buni toti, sunt oameni, sunt, fiecare in felul sau, placuti, dar asta nu face din ei Feti-Frumosi. Lucrul pe care ar putea sa-l inteleaga barbatul din ziua de azi ar fi ca cerintele nu sunt atat de mari pe cat se crede. Eu, desi sunt mai pretentioasa decat multe dintre cunostintele mele, nu cer mult. Ce anume vreau? Asta e mai greu de enumerat si mi se pare o intrebare imbecila. Vreau sa fiu fericita, e simplu. Cum ajung acolo? Depinde de fiecare moment pe care il traiesc si de fiecare decizie pe care o iau. Depinde de mine, nu de el – pe el il aleg eu conform circumstantelor; daca il aleg prost si sufar o fac din propria alegere (prostie), deci nu ma face el nefericita.
Realitatea chiar este, in majoritate, diferita; viata este dura si diferita de filme, dar asta se intampla pentru ca noi o facem sa fie asa. Cand partea masculina a problemei nu mai vrea sa viseze la o poveste de dragoste pt ca atunci nu mai e destul de masculina, cand partea feminina a problemei vrea sa ragaie la un meci si sa-si care singura televizorul de 30kg, cand prostia e confundata cu feminitatea si vulgaritatea cu frumusetea, cand nesimtirea, neglijenta si insensibilitatea sunt confundate cu masculinitatea; cand astea si multe altele de gen se intampla, realitatea este dura…
Facem si noi ceva in privinta asta? sau capitulam si ne multumim cu ceea ce avem/vedem umplandu-ne de frustrari rasarite din neimpliniri…?
Pana una-alta…http://www.youtube.com/watch?v=FSSx9Z7-dJQ
Imagine muzicala
el…ea…
noapte. intuneric bezna. cateva lumanari in colturi indepartate. mici. lumina timida. calda. jucausa.
doua pahare de vin. un semineu. miros de lemn ars. pocnet de vreascuri.
imbratisare. sentiment. echilibru.
liniste…
el…ea…
